Wednesday, 15 July 2009

Habemus Borsch

Fac ciorbita cu bors,primul lucru bun care mi se intampla dupa mult timp.Irelevant...de ce sa ma bucure o ciorba?Chiar...daca ma gandesc mai bine,e trist ca asta e singurul lucru care ma mai bucura.Inseamna ca e grav.Nu-i nimic,mergem inainte,cu capul sus,ca asa ne invata de mici,sa trecem peste toate problemele cu tarie (de caracter,nu cu vodka).
In tara asta atat poti face,sa treci peste probleme si sa incerci sa mergi mai departe,chiar daca la tot pasul intampini obstacole. Ba nu are chef cineva sa isi faca treaba,ba te intreaba cu un ton arogant ce dracu mai cauti la ei,ca arunci banii degeaba(bineinteles,banii tai,nu ai altora).Si uite asa reusesti sa pleci optimist la drum,dornic sa faci ceva si te intorci cu coada intre picioare,manjit cu noroi si julit in genunchi de la atatea piedici pe care ti le pun altii,doar de dragul de a se simti oameni importanti.
Ok,tanti,esti importanta si recunosc ca acum viitorul meu este incert din cauza ta,toate planurile mele stau in mainile tale si ai drept de viata si moarte asupra visurilor unei fete care isi doreste ca o fraiera sa faca facultatea.Multumesc ca te intereseaza mai mult de banii mei si de alte chestii,mai putin de ce ar trebui sa te intereseze cu adevarat,as in sa iti faci meseria pt care esti acolo. Daca dupa ce te-am asteptat la usa 5 ore,tot mie imi reprosezi ca am venit tarziu si ca trebuia sa vin la 3 jumate ( ora la care nu erai acolo) sperantele mele legate de tara asta sunt tot mai mult tarate in praf.
Nu ma mai mir ca suntem un neam de miserupisti,ca trecem pe langa orice se intampla fara sa avem vreo reactie.Sunt si eu pe drumul vostru,sunt cu voi acolo,now I can feel you!
Pana una alta,sunt la un pas de a-mi baga picioarele in tot,definitv si parca niciodata nu mi-am dorit cu atata ardoare sa ma fi nascut in alta tara.Oricare.Chiar si Kenia suna acceptabil...
Dar,cum nu se mai poate face nimic in privinta nasterii mele,nu am decat sa ma plimb in continuare,dupa bunul plac al secretarei,sa fac drmuri pe la facultate,ca doar nu aveam eu atat noroc incat sa pot sta acasa sa imi invat pt admitere.

Saptamana asta am inceput prost,am dat numai de oameni de care am incercat sa ma feresc,din punct de vedere material sunt undeva sub nivelul marii...si imi mai e si dor de genele ciufulite,mirosul de prajitura cu piersici si chipul de copil linistit,adancit in vise.Nu mi-e bine,totul e pe dos,anul asta nu e anul meu.Am sa mananc ciorba de bors si-am sa ma culc pana la anul,am sa visez la puf si Gene Ciufulite.
Noapte buna,Romania,noapte buna 2009!

Wednesday, 10 June 2009

Arad pe nepusa masa

Ieri,cand draga mea colega mi-a spus ca are de gand sa mearga la Arad pentru o piesa de teatru,am incurajat-o fara sa stiu ca avea sa ma atraga si pe mine in capcana.

Nu aveam bani de “bileeet”/mancare/tigari/aer…da’ poti sa zici nu?Nu poti…si iata-ne in taxi fuguta fuguta spre gara.Si iata-ne mai apoi fuguta fuguta prin gara,dupa tren.Ne urcam,ma pregatesc sa imi aprind o tigara,la care,un domn de PE PEron :

- Asta nu-i spre Arad?

- Nu stiu…nu e????

- Mere la Arad trenul?

- Pai asta va intrebam si eu…mere la Arad?

- Ah,deci ne intrebam unii pe altii.

- Cam asa ceva

Colega putin mai isteata se duce,intreaba,aflam ca nu suntem unde trebuie,coboram,ne intalnim iar cu domnul si continuam dialogul stuchid.

- Nu e bun,fetelor,nu mere la Arad

- Stim,stim…

And the cow goes “Omg,look,it’s the Spider – Man Cat!”

Am vazut,l-am pierdut,ce ramane de facut? Ne intoarcem acasa,ca din prea putinul pe care il aveam,mai si uitasem in pantaloni o parte(La bani ma refer).Ne intoarcem si tramvaiul…nu-i tramvaiul! Ia taxi,fuguta fuguta la gara,fuguta fuguta in tren si amu e partea cu discutii aprinse legate de cat sa dam la nas.Trenul sageata albastra,cere bani multi.Nah,in fine,vine nasul,ne cere 8,5 lei pe belet.Afacere buna,nu?Pentru asa un tren…Totusi parca mere cam incet si mai opreste si in toate haltele.Hmmm,in 10 min ar trebui sa ajungem,nu?

- E personal,trenul!Va ajunge peste jumatate de ora. Spuse fata de vis-à-vis care m-a fixat si pe care am fixat-o cu privirea pe toata perdioada drumului si care nu voia sa is miste picioarele putin ca sa am spatiu,statea lipita de mai ceva ca mamaliga de sambata care nu se dezlipea de pe oala (aia pe care am mancat-o cu gem si cu pasta de dinti)

- Ahaaa,asta explica totul..si faptul ca am dat 8,5 lei pe billet nu e afacere,ci teapa ca am dat de 3 ori mai mult.

Pana la urma ajungem,dar,acum e atunci,fugi la taxi ca e panica,mai sunt 10minute pana incepe za play.Am ajuns la fix,m-am echipat cu castile de rigoare,caci piesa era in maghiara si am intrat la fix.

Ce sa spun despre “Prometeu”? Frumoase costume,coregrafie geniala,totul foarte ok..am fost atat de absorbita,ca nici nu am simtit cand au trecut 90 minute.

La iesire ne-am apucat de poze,am mers la cofetarie si am mancat prajituri ieftine,am mers la un fast-food lde langa cofetarie si am mancat mancare nu chiar atat de ieftina,am intrat pe un gang,am dat de o curte interioara a unei cladiri vechi de 230ani,am vorbit cu o tanti locatara care ne intreba ce facem acolo si daca ne place edificiul,ce parere avem despre el,etc.Nu am inteles daca ei ii facea plecere ca traieste acolo sau nu.Ce-i drept,era in paragina,cladire buna de fotografiat,dar cu emotii mari la orice vant mai puternic.

Una peste alta,in afara de cladirea aceea si inca vreo 2,nimic special acolo,Timisoara kicks Arad’s ass by far!

Si…cam atat.Pe drum la intoarcere am povestit despre persoanele ciudate sau detinatoare de povesti interesante care mi-au trecut oarecum prin viata.Tot vorbind incontinuu,am ajuns acasa in no time si iata-ma butonand si povestind ziua ce tocmai a trecut.It was fun si am sa atasez si niste pozute ca sa vedeti ce am vazut si eu.

Haidi ca ne mai hauzim cu alte ocazii…pa pa pa pa!





Stairway to Heaven


Spider Web

Exit light

Teatrul


Posta colorata



Saturday, 30 May 2009

Deci...20

   Cine a zis ca “20 ani fara griji si fara bani” are dreptate doar pe jumatate,adica doar legat de partea cu banii.Intr-adevar,fara bani…fix 20 lei pt noaptea in care am implinit 20 ani.Daca si eu m-am gasit sa schimb prefixul in plina criza,amu sa-mi fie de bine,sa-mi steie in gat toate petrecerile anterioare.

   Ca sa fac un bilant,pana acum o fo una bucata sticla de vin luata de acasa,una bucata sticla de vin "din ala mai eften " ,una de bere; o sticla de suc si 2 pungi de chipsuri luate cu cardul de cumparaturi si un sfert de sticla de vin adusa de un prieten.Pana la urma tot s-a pus de o mini-petrecere,adicatelea furam 5 si ne simtiram bine.Astept ziua ce va sa vina,cand poate voi avea mai mult nororc,caci e ziua cea mare in care se presupune ca tre' sa petrec cu adevarat.Aniversarea mea e un banc prost.Pana acum aveam cu ce si cu cine,nu aveam unde,acum am unde si cu cine,nu am cu ce.

   Cheful meu e din start undeva sub nivelul marii,mai ales ca zilele astea nu am fost tocmai cea mai fericita persoana.Nu,nu sunt deprimata,ba chiar rad incontinuu si socializez si dansez,doar ca desi suna lame,imi e dor de procusorul meu de guinea si…p&*a mea,poate chiar astept un semn de la tine ! Poate ca speram la un nenorocit de « la multi ani ! » ,asa cum eu in nesimtirea mea (care se simte si acum,ca altfel nu as fi spus cele ce urmeaza) am reusit sa ofer cu promptitudine (00 :0..nuj cate minute).Poate doar imi e dor sau imi fac griji sau doar nu imi place sa nu stiu…si atat.

   Eh,nevemind,o sa fie bine,o sa fie distractie,bautura si prieteni vechi,noi sau regasiti,o sa fie oameni pe care ii asociez cu fericirea,care sunt acolo cand trebuie,chiar daca tot din cauza nesimtirii mele sau a faptului ca avem drumuri diferite,ne vedem rar sau ne vedem des acum,dupa o pauza de vreo 3-4 ani.

    Pana la urma "urmii ",va iubesc bai,drogati,betivi,oameni seriosi,prea seriosi,sanatosi sau nu,artisti,workaholici,intelectuali sau doar normali ! Va aflati mereu la locul potrivit ca sa imi faceti noptile mai distractive,iar pentru asta,ma plec in fata voastra,ostasi batrani ai regimentului 34( apartamenul atomic).Promit ca la 30 ani voi avea bani sa va cinstesc pe toti si vom manca si altceva in afara de chipsuri :-P

    Si ca sa inchei cu un citat dintr-un mare clasic… "Mai bine hai sa dam noroc ".Ne vedem pe seara la o runda mai dura !


_______________________

Mama: - La multi ani,tot ce iti doresti!...Totusi e cam tare muzica.SI NU MAI BEA APA DE LA ROBINET,NU AI VAZUT CE ZIC ASTIA LA TV? CE NAIBA,ESTI INCONSTIENTA???

Da,mama,si pe tine te iubesc si e prima data cand spun asta.Oricum,nu te astepta sa si auzi prea curand,stii ca nu fac declaratii.

Si acum....pam pam pam,ZE SONG!