Cu si despre cretini

Azi e zi de nervi si voie...proasta.Eh,v-am zis eu ca doar in momente de genu asta pot sa scriu? Pana la urma o sa ajung sa cred ca toti cei care imi fac ziua de rahat sunt buni si ei la ceva.

Cred ca a-i spune unui dobitoc ca e dobitoc,e o jignire maxima,pentru ca e atat de dobitoc incat nu isi constientizeaza conditia si chiar se considera inzestrat cu 1 punct de iq deasupra multora.

Asadar,nu esti dobitoaca,dobitoaco! Esti trimisa pe pamant pentru a ne lumina pe noi,muritorii de rand.Ia lumineaza-ma si pe mine si explica-mi de ce am vreo obligatie fata de tine...

Ah,exact cum credeam,e greu sa gasesti argumente in marea de pantofiori,baeti cu masini tari,farduri si poze in baie...

Pacat ca in tot acest egoism turbat in care se scalda unii,nu se mai gaseste timp pentru rationamente si se ajunge la concluzia ca a fi o leguma pentru care altii presteaza servicii e starea ideala. Si acum vine intrebarea: pai pana cand,mai,cretinilor?

Daca sunteti atat de idioti incat nu sunteti in stare sa gasiti o solutie pentru a va imbunatati viata si asteptati sa faca altii ceea ce ar trebui sa faceti voi,inseamna ca vegetati.Propun ca ultima solutie impuscarea.Impartim sarcini minore tuturor si daca unul caruia ii spui sa curete covorul,sta in genunchi 3 ore si freaca cu o peruta in loc sa ia un aspirator,ala clar trebuie impuscat fara drept de apel.Let's get radical!

Dobitoaco,tu imi respiri mie aerul si tot eu trebuie sa fac ceva pentru tine?Da lasati-ma dracu sa respir fara sa imi inventati obligatii,ca si-asa am destule reale!